marți, 11 septembrie 2007

Anania contra Daniel de Andrei Badin

Biografiile rivalilor la scaunul de Patriarh: Anania contra Daniel
Nu fac nici un comentariu şi pun biografiile celor doi faţă în faţă:Bartolomeu Anania s-a născut la 18 martie 1921,în comuna Glăvile, judeţul Vâlcea. În1935, minor fiind, s-a înscris în organizaţia "Mănunchiul de prieteni", organizaţie a tineretului şcolar de tip legionar. În 1936 a ajuns în "Frăţia de Cruce.În 1941 a fost reţinut, o lună de zile pentru participarea la funeraliile unui comandant legionar. În 1942 a fost arestat şi condamnat din nou, la şase luni de închisoare, pentru că ar fi deţinut în podul Mănăstirii Cernica materiale legionare şi arme. A condus greva studenţească cu caracter anticomunist, după instaurarea guvernului Petru Groza la 6 martie 1946 şi totodată antirevizionistă împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România. În urma acestui protest al studenţimii, a fost exmatriculat de noile autorităţi.La 2 februarie 1942 s-a călugărit la Mănăstirea Antim din Bucureşti. Între anii 1948-1949 a fost intendent la Palatul Patriarhal, iar apoi, între anii 1949-1950, inspector patriarhal pentru învăţământul bisericesc. Între anii 1950-1951 a fost asistent la catedra de Istorie Bisericească Universală la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, iar între 1951-1952, decan al Centrului de Îndrumare Misionară şi Socială a Clerului, la Curtea de Argeş. În perioada 1952-1958, deţine funcţia de Director al Bibliotecii Patriarhale din Bucureşti.În anul 1958 a fost din nou arestat, pentru activitate legionară înainte de 23 august 1944.A fost trimis în anul 1966 de către Biserica Ortodoxă Română în America unde a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de aici: secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Serviciului "Publicaţii".Reîntors în ţară, este director al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1976-1982. În anul 1982 se va retrage la Mănăstirea Văratec.Generalul Ion Mihai Pacepa, fost şef al serviciilor secrete române, afirmă în memoriile sale că Valeriu Anania ar fi fost agent al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE), calitate în care ar fi lucrat pentru regimul comunist din România. Nistor Chioreanu în cartea sa, Morminte vii, (Iaşi, 1992), la pag. 341-342, îl menţionează pe Valeriu Anania ca "fost călugăr şi fost legionar", "un om înalt şi cu o mustaţă neagră, mare, lăsată pe o gură lacomă. Numai a călugăr nu arăta. Toată figura lui exprima dragoste de viaţă şi lăcomie de bucurii ieftine, turnător". Grigore Caraza în lucrarea "Aiud însângerat" (Bucureşti, 2004) afirmă că Bartolomeu Anania
:" Ani la rând a fost secretarul particular al patriarhului Justinian Marina, scăpând astfel de prima arestare din 1948, iar câţiva ani mai târziu, când Securitatea punea mâna pe el pentru a doua oară, preasfinţitul patriarh a mers personal, smulgându-l din ghearele acesteia. În 1958, a avut loc în România al doilea mare val de arestări, când Securitatea, cu executanţi ceva mai răsăriţi, l-a luat pe Valeriu Anania, ducându-l într-un oraş de provincie pentru a nu mai fi găsit cu una, cu două. Aşa se explică faptul că, în 1960, era deţinut politic în Aiud iar când au început reeducările, călugărul-teolog se afla în fruntea bucatelor... Gheorghe Crăciun s-a întâlnit cu fostul şef al studenţilor grevişti de la Cluj şi, probabil, cei doi s-au înţeles atât de bine, încât i-a dat mână liberă lui Valeriu Anania să conducă reeducările din Aiud. La camera 78 din Celular, fostul student îşi avea instalată o masă, scaun, hârtie la dispoziţie şi tot confortul ce i se cuvenea ca şef. Marea calitate a lui Anania era o inteligenţă sclipitoare. Avea o minte ascuţită, era foarte cult şi un excelent orator. (...) Apreciat fiind în mod deosebit pentru modul cum şi-a îndeplinit misiunea de reeducare în Aiud, doar câteva luni mai târziu, adică în februarie 1965, călugărul Anania era trimis în SUA, cu misiunea de a-l dărâma pe episcopul Bisericii Ortodoxe Române din SUA şi Canada, respectiv, Valerian Trifa. Uitase, probabil, că amândoi erau luptători de rang sub acelaşi drapel, în slujba aceleiaşi credinţe în Dumnezeu. În SUA, Valeriu Anania a dus o bătălie furibundă pentru detronarea episcopului Valerian Trifa fără să-şi dea seama că îi era inferior episcopului. Toată suflarea românească îl susţinea pe episcop şi îl ignora pe Valeriu Anania, pe care îl socotea un venetic, trimis cu o misiune ingrată - de a produce zâzanie şi dezbinare. În felul acesta, vreau să amintesc titlul unui articol apărut sub semnătura lui Valeriu Anania, în revista "Credinţa", din 9 septembrie 1973, intitulat "Cine-mi eşti tu Bade Ioane?". Articolul menţionat îi era adresat dr. Ioan Cârjă, unul dintre apărătorii episcopului, fost deţinut politic la Aiud şi martor ocular la reeducările conduse de Anania."Daniel al Moldovei pe numele de mirean Dan Ilie Ciobotea s-a născut la 22 iulie 1951, satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş. În prezent este mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, ales în iunie 1990 şi locţiitor al Patriarhului României, după vacantarea scaunului prin moartea Prea Fericitului Părinte Teoctist.După absolvirea examenului de bacalaureat se înscrie ca student la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1970-1974), unde obţine Diploma de licenţă în teologie (Noul Testament). În perioada anilor 1974-1976 frecventează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, Secţia Sistematică, sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae; îşi continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa) şi doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică (Germania).La 15 iunie 1979 îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg sub îndrumarea a doi reputaţi profesori francezi: Gerard Ziegwald şi André Benoit şi a primit calificativul maxim. Devine astfel doctor în teologie al Universităţii din Strasbourg. O formă lărgită a acestei teze a fost pregătită sub îndrumarea mentorului său, Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae şi a fost susţinută la 31 octombrie 1980 la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti.Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae a spus cu acest prilej:
"Examenul tezei a dovedit Comisiei de examinare că are în faţa sa un candidat bine pregătit, bine informat şi mai ales pătruns de dorinţa şi râvna de a trăi o viaţă teologică de adâncime duhovnicească. Nouă asemenea oameni ne trebuie, oameni care să trăiască în învăţătura Bisericii noastre. Spiritualitatea adevărată a preotului aceasta este: să trăiască în aşa fel încât să poată răspunde şi întrebărilor omului de azi, dar să rămână şi preot adevărat. Cu o preoţime fără cultură teologică şi fără trăirea demnităţii şi misiunii sublime a preoţiei se va ajunge la îndepărtarea poporului credincios de Biserică." Din anul 1980 a activat ca lector la Institul Ecumenic de la Bossey – Elveţia (în perioada 1986-1988 fiind şi director adjunct), fiind şi profesor asociat la Geneva şi Fribourg (Elveţia). A participat la numeroase întruniri cu caracter ecumenist peste hotare.La 6 august 1987 intră în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel, avându-l ca naş de călugărie pe Prea Cuviosul Părinte Arhimandrit Cleopa Ilie. Cu această ocazie, a fost hirotonit preot-ieromonah. Ulterior în octombrie 1988 este hirotesit protosinghel. În perioada 1 septembrie 1988-1 martie 1990, este consilier patriarhal, Director al Sectorului Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic. În paralel, deţine funcţia de Conferenţiar la Catedra de Misiune Creştină a Institutului Teologic Universitar din Bucureşti.La 1 martie 1990, Daniel Ciobotea este ales, la propunerea IPS Mitropolit Nicolae Corneanu, în rangul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul “Lugojanul. La 1 iulie 1990 este înscăunat ca arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

vineri, 7 septembrie 2007

adn

O simpla mostra de saliva si celule prelevata din gura unui om poate rezolva crime si poate determina paternitatea, insa ADN-ul cistiga acum popularitate si ca forma de arta.
„DNA 11 creeaza arta originala si personalizata dintr-o mostra a ADN-ului tau sau a amprentelor tale. Fiecare lucrare este unica, ca si tine. Personala. Frumoasa. Fara seaman. Opere de arta moderna care sint cu adevarat portretele vesnice ale mileniului. Fa-ti-l si tu pe al tau“, anunta prima pagina a artistilor de la firma canadiana DNA 11, sub motoul „Din viata se naste arta!“.
„Ne aflam in era personalizarii in masa, de la blugi la pantofi si masini. Exista totodata un mare interes pentru testele stiintifice de rezolvare a crimelor, seriile televizate avind ca subiect investigarea crimelor si pentru ADN“, spune pentru Reuters Adrian Salamunovic, cofondator al DNA 11 si specialist in marketing si design. Producatorii serialului american politist „CSI:NY - Criminalistii“ au folosit chiar o lucrare marca DNA 11 intr-un episod recent in care un suspect a fost prins, dupa ce portretul sau ADN a fost legat de o crima, fara sa fie nevoie de un mandat. Totusi, spune Salamunovic, care a corelat arta ADN-ului cu munca pictorului impresionist Mark Rothko, acest lucru este imposibil in viata reala. „Din momentul in care este extras si pina cind ajunge la noi sub forma unui fisier digital, ADN-ul nu mai are nici o valoare pentru testele de laborator. Este o imagine frumoasa, o semnatura unica, insa nu contine informatii stiintifice“, explica Salamunovic. In plus, codul genetic uman apare sub forma unei carti ADN cu trei miliarde de litere, insa numai o zecime dintr-un procent de ADN difera de la o persoana la alta.
Fondatorii DNA 11, AdrianSalamunovic si Nazim Ahmed, infata unei opere de arta geneticaADN-ul este folosit pentru a rezolva crime, pentru identificarea cadavrelor si a paternitatii si poate fi extras din mostre de singe, os, par si alte tesuturi ale corpului si, cel mai adesea, de pe partea interioara a obrazului, aflata in cavitatea bucala. Este o adevarata mina de aur pentru oamenii de stiinta, atit pentru dezvoltarea unor vaccinuri, cit si a unor recolte. La rindul lor, portretele semnate DNA 11 au devenit unele dintre produsele cel mai bine vindute din magazinul Muzeului de Arta Moderna din New York. Profilul ADN al unei persoane este imprimat pe o pinza colorata, aleasa de pe site-ul www.dna11.com. De la infiintarea companiei, spune Salamunovic, mii de tablouri au fost vindute in 52 de tari, iar cererile pentru portrete, al caror pret incepe de la 390 de dolari, au crescut cu 20% pe luna. De exemplu, reprezentantii Absolut Vodka au fost atit de impresionati de aceasta forma de arta incit au comandat o lucrare infatisind profilul ADN al unor fructe folosite de companie pentru produsele sale.
O alta companie de profil, cu sediul in New York, DNA Art Forms (www.dna-art.com), si-a propus sa personalizeze si mai mult portretele ADN. Artista Catherine Dapra, care a finalizat primul ei tablou ADN in 2003, picteaza, nu imprima, profilul pe baza discutiilor pe care le are cu clientii. Ea imbina citeodata si doua profiluri de ADN, reliefind asemanarile si diferentele dintre frati, membrii unor cupluri si prieteni. Portretele ei pornesc de la 2.000 de dolari. Dapra, la fel ca si partenerul ei, Paul Zawierka, a fost inspirata sa creeze arta din ADN de lucrarile moderne aparute in anii ’80.

Adio, Excelenta !


Tenorul italian Luciano Pavarotti a încetat din viaţă

Înmormântarea tenorului italian Luciano Pavarotti va avea loc sâmbătă, în oraşul Modena
Tenorul italian de renume mondial, Luciano Pavarotti, a încetat din viaţă în urma unei bruşte înrăutăţiri a stării sănătăţii sale.
Marele tenor, în vârstă de 71 de ani, a fost operat de cancer pancreatic anul trecut, la New York. De atunci, nu a mai apărut în public.
Luna trecută a fost internat în special pentru teste timp de două săptămâni.
Corespondentul BBC la Roma, David Willey, transmite că tenorul suferea de probleme respiratorii, după ce, în ultimul an urmase cinci serii de tratamente prin chimioterapie.
O carieră de excepţie
Pavarotti s-a născut în Italia, la Modena, pe 12 octombrie 1935.
Tătăl său era brutar.
În copilărie, i-a plăcut mai mult fotbalul decât muzica şi şi-a câştigat faima pe plan local ca membru al echipei de fotbal a oraşului.
Tenorul Luciano Pavarotti a fost numit adesea "tenorul care a democratizat opera"
A cântat prima dată în corul oraşului Modena alături de tatăl său, mare iubitor de operă şi talentat tenor amator.
Corul în care cânta, corul Rossini, a câştigat premiul întâi la o competiţie internaţională, ceea ce l-a determinat pe Pavarotti să urmeze o carieră muzicală.
Şi-a făcut debutul pe 29 aprilie 1961, în rolul Rodolfo din opera Boema, de Puccini.
Au urmat apoi turnee la Amsterdam, Viena, Zurich şi Londra.
În 1965, şi-a făcut debutul în Statele Unite, la Miami, în opera Lucia di Lammermoor, de Donizetti, alături de Joan Sutherland.
Aşa a luat naştere un parteneriat musical care avea să intre în istorie.
Publicul l-a adorat
În 1972, în Statele Unite, la Opera Metropolitană din New York, a fost montată opera "Fiica regimentului", de Donizetti. Pavarotti a avut o prestaţie de excepţie.
Publicul a aplaudat frenetic cele nouă măsuri în Do de sus luate fără efort de tânărul tenor.
În 1990 a avut loc legendarul Concertul celor Trei Tenori la Roma, în ajunul finalei Cupei Mondiale la Fotbal
De atunci, concertele sale au întrecut orice recorduri de audienţă.
Dar faima sa avea să crească exponenţial odată cu unul dintre cele mai remarcabile concerte din epoca modernă.
În 1990, are loc legendarul concert din Roma, în ajunul finalei Cupei Mondiale la Fotbal, Concertul celor Trei Tenori.
Alături de Jose Carreras şi de Placido Domingo, Luciano Pavarotti a fost auzit de întreaga lume cântând arii celebre.
Discul întregistrat atunci avea să devină unul dintre cele mai bine vândute discuri de muzică din toate timpurile.
Concerte cu public de sute de mii de oameni
Concertul din 1992 care a avut loc în Hyde Park, la Londra, în prezenţa prinţului Charles şi prinţesei Diana a fost primul concert de muzică clasică din istoria parcului şi a adunat 150 de mii de oameni.
În iunie 1993, peste 500 de mii de fani s-au adunat pentru a urmări spectacolul său din Central Park, la New York.
În acelaşi an, în septembrie, a cântat în piaţa unde se găseşte Turnul Eiffel, la Paris, în faţa a 300 de mii de fani.
Nu s-a ferit de duete alături de cântăreţi pop, precum Sting, Bono şi Bryan Adams.
În martie 2004, a cântat pentru ultima dată într-un spectacol de operă: Tosca, de Puccini, la New York, unde a fost aplaudat la scenă deschisă vreme de 11 minute.
Tenorul a cântat ultima oară în public în Italia acum aproape doi ani, în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă la Torino.
A cântat atunci aria sa favorită, Nessun Dorma, din opera Turandot, de Puccini.
Înmormântarea tenorului italian Luciano Pavarotti va avea loc sâmbătă, în oraşul Modena.