Buna seara, fratilor,

Asa ne-a denumit aseara Condoreezza Rice, pe noi, toti romanii. Putem sa fim frati intru Christos, in rest ce ati facut cu sperantele noastre, cu asteptatrea ca ne veti fi eliberatori ? In sfarsit, vor spune unii, au venit americanii ! Toata viata mea mi-a fost drag sa va am aproape, sa ma protejati cu imensa voastra forta si bunastare. Mi-am dorit imens sa pot sa va vad cum ne ajutati si ne dati ocazia sa va demonstram ca nu suntem o natiune de mana a treia. Poate, chiar o sa veniti, poate chiar o s-o ducem mai bine, poate chiar o sa prospere poporul meu atat de incercat in vremuri, poate chir o sa avem timpul necesar sa va demonstram ca suntem vrednici si drepti, poate chiar o sa puteti sa va bazati pe toate mintile ilustre pe care le mai are poporul meu., poate chiar.... Dar unde v-ati gasit atatia ani, fratii mei, chiar nu v-a fost mila de saracia noastra, de deziluziile, de frigul si foametea in care traiau " fratii vostri " ? In toti anii trecuti am fost tot frati ? Tot frati am fost si atunci cand ne-ati refuzat si cele mai elementare conditii de trai si atunci cand nu ati intors macar privirea spre fratii vostri saraci si obiditi ? Am fost, oare fratii vostri si atunci cand ne-ati vandut , repetat si la Yalta si la Malta ? Eram tot atat de buni si atunci cand nu existam pe harta lumii, si atunci cand ne-ati dispretuit si repudiat ? Fie, in sfarsit, bine ati venit ! Sa nu vreti sa ne repaternam doar pentru organele noastre, sa nu cumva sa doriti aceasta adoptie, ca apoi sa ne luati organele pentru diverse transplante mondiale, nereusite. Credem in intentiile bune. BINE ATI VENIT ! Ioan , Eternul Roman 07 .dec. 2005